Eu nu zic ca nu este. Poate o fi. Numai ca nu inteleg.

Am un amic care o data la doua seri face sport d-asta. Are 140 de kilograme si fumeaza in serile rezpective  2 pachete in 4 ore. Bea alcool la masa. Deci el duce o viata sportiva?

Eu nu zic ca biliardul meu este mai breaz dar macar lumea sta in picioare, se misca in jurul mesei, d-astea.

Un mesaj din inboxul de azi se termina cu: “Te rugam sa nu consideri spam acest mesaj al Domnului pentru romani. Daca nu te superi, citeste si da mai departe spre mantuirea ta!”

Ce dragut. ­čÖé

Sau mai bine zis soferi imprudenti fara nici un fel de pregatire specifica meseriei dar care se cred totusi cascadori si soferi prosti.

Cam astea-s cele doua grupe mari de soferi pe care le poti intalni pe strada, alaturi de a treia mare grupa, soferii normali.

Cascadorii sunt cei care au masini deosebite: foarte vechi sau cu probleme la frane/directie/lumini sau foarte noi sau foarte tunate sau foarte colorate, etc. Rar un cascador va conduce o masina normala.

Un sofer prost este mai greu de identificat in trafic dupa masina – acesta putand sofa orice vehicul. Il vezi doar cand iti taie fata┬á brusc si fara nici o noima sau cand “o comite” altfel. DIn aceasta cauza este mai dificil sa te feresti de el.

Uita-te pe strada zilele urmatoare si incearca sa-i identifici. Este un joc frumos si o sa vezi uimit cata dreptate am.

Si n-am castigat nimic anul acesta. Ce-i drept daca vroiam sa castigam ceva ar fi trebuit sa si participam. ­čÖé
Am vazut ca MULTI din cei care au participat nu au castigat nici ei. Asa ca noi iesim in castig.

Iar a fost un an din ala in care nu s-au copt premiile si s-au dat aproape nu. An cu greutati.. ce sa-i faci.

==

eu as darui de Craciun: Statie meteo de birou

Intersectia Lapusneanu cu Iorga – n-ai de unde s-o stii ca nu esti din Constanta, nu te mai chinui.

Iese un nenea Vasile cu o dacie din 1981 de pe Iorga pana la jumatatea lui Lapusneanu ca atat era liber, asteptand sa treaca si ceilalti, stationand acolo cam 10 secunde. Dinspre Casa de Cultura vine un cascador (o sa iti povestesc cum e cu cascadorii mai incolo) intr-un Jaguar negru, o superbitate, cu viteza, claxonand cat il tin bojocii (poti claxona din bojoci?) sa se dea neica cu Dacia de pe strada lui ca de.. avea prioritate. Nenea s-ar fi dat daca ar fi avut unde.

Urmarea deja o banuiesti.

Mr. Jaguar alege sa nu-l ocoleasca prin spate si franeaza de la cei 89 de km/h pana pe la vreo 30 – cat avea in momentul impactului. Isi face fata varza: faruri, capota, aripa dreapta, ornamente si masti, poate si ceva mai nasol pe sub capota.

Plec uimit de imbecilitatea unora si calculez cum un far de Jaguar costa cat o intreaga Dacie din ’81.
De restul e prostie.

Vara.

Actiunea era sa impartim cele 10 000 de flyere pentru www.FloriinConstanta.ro pe cele mai importante bulevarde din Constanta si in zonele mai aglomerate plus cartierele mai bogate. Au participat doi baieti de peste 18 ani platiti cu ziua gasiti prin “cineva” plus subsemnatul in rol de supraveghetor al baietilor – era periculos sa ii lasi liberi in preajma strazii d-apai sa speri ca nesupravegheati se va imparti ceva.

Le stabileam zona, strada sau sectoul pe care il are fiecare de facut si apoi mergeam cu masina spre punctul de intalnire. Acolo, pentru a omora timpul, imparteam si eu flyere. Este minunat sa vezi pe viu reactia celor care le primesc si cate expresii poate genera un flyer conceput de tine.

La un moment dat, 3 “bunaciuni” imbracate destul de vulgar si vorbind destul de tare se indreptau spre partea de trotuar pe care ma aflam – bineinteles ca nu am scapat ocazia sa le inmanez cate un flyer. Lucru care a generat o replica remarcabila din partea uneia: “Da-mi mai multe flyere sa te scap de ele. Ca si noi am fost ca tine, da’ acum nu mai suntem”.

M-am ras.

Mai este putin si se apropie ceea ce eu consider cea mai placuta perioada din an. Aceasta incepe dupa ziua de munca de pe 24 decembrie si se termina de revelion.

Este o perioada de o saptamana in care nu se intampla nimic. Dar NIMIC. Este segmentul in care pot sa citesc tot ce mi-am pus la pastrare in timpul anului, in care nu sunt obligat sa imi verific mailurile la fiecare ora (asta nu inseamna ca obiceiul acesta dispare). Este momentul din an in care ma gandesc la bilanturi si la ce chestii tari voi face eu in anul urmator.

Hai ca mai e putin. O luna nebuna si gata…