Una dintre muuuuuuuuultele chestii destepte pe care le-am intalnit in SIngapore, este si aceasta: adoptia (a se citi sponsorizarea) unui animal din cadrul Zoo de catre o companie mare.

Zoo Singapore este unul dintre cele mai tari 5 Zoo din lume, avand un trafic imens. Fara sa am cifre exacte, nu cred ca sunt turisti care petrec o saptamana in Singapore care sa nu treaca pragul parcului cu animale. Este imens, curat, animalele stau in libertate si cand situatia o impune, oamenii sunt cei care intra in cusca sa vada animalele libere.

Ei bine, conducerea dragului de Zoo s-a gandit ca ar fi fantastic daca ar convinge niste companii sa contribuie cu bani. Astfel, companiile castiga prin acest frumos exercitiu de responsabilitate sociala. Animalele castiga papica si conditii excelente. Zoo castiga bani cu care poate face toate cele (in masinutele care te plinba prin parc contra cost sunt incinte acustice Bose). Publicul platitor de bilet castiga tarife mai mici, servicii mai bune, animale mai fericite.

(culeasa de pe net)
“When faced with two choices, simply toss a coin. It works not because it settles the question for you, but because, in that brief moment when the coin is in the air, you suddenly know what you are hoping for.”

19.03 Suna telefonul. Imi zice ca este blocat cu masina ne-echipata de iarna in Petrom-ul de la km67 al A2-ului. Este bine, la caldura dar ca nu poate pleca mai departe. Sa iau MASINA si sa vin dupa el. MASINA este un 4×4 cu roti de iarna si suspensii reglabile.

19.10 Il sun pe Adi sa-l iau cu mine in ceea ce trebuia sa fie un drum pana la Lehliu si inapoi. Adi greseste si accepta.

19.30 Alimentam in Rompetrolul din Bratianu, cafea, apa multa. Plecam.

21.00 Suntem scosi de pe A2 la Drajna. Tronsonul Drajna – Buc este inchis. Continuam pe DN3.

21.15 Primul dop de zapada de la Dragalina. Ne intoarcem la Drajna sa asteptam deblocarea drumului in fata unei fripturi. In carciuma socializam cu diversi oameni: director care trebuia dimineata sa semneze contract muncit in ultimele 3 luni, familie din Braila ce au avion dimineata la 7. Clar l-au scapat.

22.30 Plecam pentru ca am auzit ca situatia de la Dragalina se rezolvase. Trecem si dam de dopul de la Dor Marunt, dupa ce pana acolo am mai oprit de cateva ori pentru mici ajustari ale zapezii de catre “lamele” intalinite pe drum.

02.40 Ajungem in intratea in A2 din Lehliu dupa ce am stat blocati la Dor Marunt 2 ore si 10 minute. Ajungem degeaba. Politatiul ne interzice intrarea pentru ca nu avem avion. Altfel nu putem intra pe un drum unde zapada ajunge la un metru. Intrebam unde putem dormi. Aflam de singurul Motel.

03.00 Adormim in masina, in fata motelului plin inca de la ora 17.

06.00 Ma trezesc de frig desi motorul in tot acest timp a mers si temperatura in clima era de 26 de grade. Ma-sa. Mergem inapoi la politai si parcam langa loganul lui, macar sa vedem cand vor interveni utilajele si sa stim cand vom putea face cei 2 km pana la benzinarie. Ne culcam in masina calda in timp ce omul din logan tremura. Aflam mai tarziu ca nu are benzina sa tina masina cu motorul pornit.

08.30 Plec sa fac plinul si sa iau cafea, apa, biscuiti. Ma intorc la politai.

09.10 Vine o Wola si o “lama” dinspre Drajna. Baietii spun ca pe sensul de intoarcere sunt zone cu zapada de 1.5 metri si ca inapoi o vor lua tot pe unde au venit – pe contrasens deci.

11.10 Plecam sa mancam la singurul restaurant gasit in Lefliu, restaurantul motelului. Omleta, singura optiune. 2 omelete, 2 cartofi prajiti, 2 pepsi, 2 cafele, 1 paine = 50 de lei. Nice.

12.30 Inapoi la politai

13.30 Cei blocati in benzinarie ne suna ca au aflat de la “altii” ca niste “lame” vin spre ei dinspre Lehliu. Cum pe langa noi nu trecusera, presupunem ca vin dinpre Bucuresti. Convingem politaiul sa ne lase sa plecam catre benzinarie cu promisiunea ca daca dam de zapada mare sa ne intoarcem.

13.45 Ne intoarcem.

13.46 Ies de pe A2 dar intorc imediat si intru pe contrasens. Erau cateva ore decand trecuse Wola. Teoretic trebuia sa pot ajunge. Am putut inainta doar pana la 50-60 de metri de Petrom. Sun si le zic sa iasa pana la mine. Sovaie. Ma enervez, iau lopetile cu mine si ma duc dupa ei. Ii iau, pe ai mei si inca 3 femei asteptate de catre cineva la politai. Bine ca MASINA este un seven seater.

14.30 Plecam dinspre Lehliu spre Drajna.

15.04 Aflam, nu fara deosebita mandrie patriotica, ca suntem blocati din cauza celui mai romanesc motiv posibil, desi drumul era curat pe un sens, a fost dat drumul la circulatie si de pe o parte si de pe alta. Astfel ne-am intalnit in Dor Marunt, doi carnati de masini si ne uitam unii la altii.

Stam. Mergem. Stam. Ajungem la Drajna. Intram pe A2 in drum spre casa. Ajung acasa la 20.30. Dus. Somn.

p.s. tuturor celor care acuza autoritatile ca nu fac si nu dreg, le spun sa-si coboare curul din birou, din fata laptop-ului, a camerei sau a microfonului si sa vina in zapada. Am vazut oameni epuizati fizic ce dormeau 5 minute cu capul pe volan, epuizati psihic, oameni ce nu au parasit “lamele” de zeci de ore, politai sau asistenti de ambulanta inghetand in masini ingropate. Toti astia sunt OAMENI care fac cat pot intr-o tara de cacat si un sistem pe masura.