Stiu. Presiunea pe buget este atat de mare incat au avut de ales intre a mari TVA si alte taxe sau de a taia salariile de la bugetari. Parerea mea e ca au ales bine, dar nu despre asta vreau sa scriu acum.

Ci de doua exemple despre cum statul ar putea sa faca bani.

UNU.
Expira pasaportul celui mic si trebuie sa ii facem altul. Nu se stie niciodata cand ne taie o vizita la Bulgaria, Ungaria sau d-aiurea si tre sa ne luam copilul. Taxa pasaport la CEC = douasutesiceva de lei. Taxa consulara = 32 de lei. In total am iesit ieftin ca braga veche. Nu spun asta ca ne dau afara din casa o suta de dolari dar asta este taxa de PASAPORT. Dar presupun ca daca ai bani sa iesi intr-o tara nonUE ca adult sau daca alegi sa ii faci pasaport separat copilului in loc sa-l incluzi in pasaportul tau atunci ai si bani. Si o suta/doua de lei adaugati la taxa de pasaport ar fi suportabila.

DOI.
Am mers (eu si sotia) sa ne facem alte certificate de nastere din motiva ca astea vechi de treijdeani erau ca niste vechi papirusuri antice. Taxa = 16 lei. Exact. O juma’ de pizza mare. Stiu ca banii in acest caz s-ar duce la bugetul local si nu la cel de stat dar si la cel local “e foame de bani”.

– m-as mai duce de maine la birou? Categoric.

– mi-as schimba masina? Nu cred.

– as pleca in cea mai tare destinatie de concediu din lume: Singapore. Ar fi a patra oara.

Chiar avem nevoie de un milion?

In vremuri preistorice ale activitatii mele de om de afaceri (ce urat suna) am luat o teapa. Facut proiectul fara avans, predat la client, instruit, etc, disparut in ceata. Nici nu mai stiu cat a fost paguba, undeva pana in 300 de dolari probabil, dar am invatat o lectie: de atunci nu am mai lucrat fara 50% avans. Niciodata.

Chiar daca asta a insemnat sa nu facem anumite proiecte, fara contract si 50% avans nu deschidem calculatoarele, nu scriem o litera in brief, nu tragem un pixel. Nimic.

Excelenta regula. Ne-a protejat de-a lungul timpului si nu ne-am mai confruntat cu astfel de situatii.

Acum am alta problema. Am de luat in jur de 2000 de lei noi de la o firma, un fost partener al nostru. Ca noi vad ca mai sunt oameni.

Vad urmatoarele solutii:
– sa renunt, socotind suma ca pierderi (dar pana la urma nu suma este problema)
– sa incerc sa imi recuperez banii pastrand un low profile ca pana acum
– sa fac cea mai creativa galgie (iar cand vreau sunt extrem de creativ :)  ), folosind mijloace WEB2.0 si tehnici de guerilla marketing
– sa-i dau in judecata si sa incerc sa rezolv problema pe “calea justitiei”

La cat trafic are acest blog acum, nici nu ma astept la raspunsuri. Dar cine stie…